Biserica Sfanta Vineri a fost renumita prin prezenta in acest lacas a icoanei facatoare de minuni a Sfintei Parascheva, denumita de popor Sfanta Vineri, la care veneau sa se roage credinciosi din locuri indepartate. Icoana, lucrata la Viena in anul 1748, fusese daruita bisericii de familia Nasturel.
Traditia ne spune ca, la inceput, a dainuit aici un lacas cu hramul Sfintei Parascheva, din sec. XIII-XIV, unde au fost aduse dupa desfiintarea Patriarhiei de Tarnovo, pe vremea lui Mircea cel Batran (1368-1408), moastele celor doua sfinte romance din sudul Dunarii: Cuvioasa Parascheva si Sfanta Filofteia.
In vremea lui Matei Basarab (1632-1654), s-a ridicat din temelie o biserica in anul 1645, de catre Nita, fost mare aga, ajutat de sotia sa Ioana si feciorul sau, Calin spatarul. De la acest aga era cunoscuta biserica si mahalaua lui Aga Nita sau "Aganita”. Biserica, numita la inceputul secolului al XVIII-lea Sf.Vineri, a ars in august 1712, fiind apoi reparata. In sec. XVIII, protectorii bisericii, boierii Baleni (fratii Constantin comisul si Matei, fiii lui Grigore Baleanu si ai Mariei, Radu Toma Nasturel – mare ban) o inzestreaza cu mosii si dau fonduri pentru ridicarea unor chilii si cladiri pentru sarmani sau bolnavi (daramate la 1890). Lacasul a suferit avarii la cutremurul din 1838.
La 1839, noiembrie 25 (conform pisaniei), biserica a fost recladita si amplificata, in forma care s-a pastrat pana la demolare, de catre noul ei ctitor Constantin Nasturel - Herascu, nepotul banului omonim, care avea case in apropiere, fiind terminata de Ioanichie Stavronichie. Cu aceasta ocazie i s-a adaugat si hramul Botezul Mantuitorului. In biserica se pastra un stalp de piatra de la inceputul secolului XIX, pe care era insemnata o "istorie” legendara a familiei Nasturel. La 1887 s-a mai reparat si consolidat prin ridicarea a sase coloane de sustinere a boltilor, a fost rezugravita si reinnoita tampla. La 1903 s-au construit alaturi de biserica, o infirmerie si cladiri pentru "strainii osteniti si impovarati care au trebuinta de mila si ajutorul lui Dumnezeu si mijlocirea Cuvioasei Parascheva”. In 1913 i s-au modificat turlele, s-a inaltat un portic la intrare, s-a adaugat ornamentatia exterioara.
A fost pictata de maestrul Dumitru Belizarie, intre anii 1918 - 1921, cand i s-au facut stranele si tampla din lemn sculptat. A fost resfintita la 14 octombrie 1921. Cutremurul din 1940 a afectat grav biserica si cladirile dimprejur. Clopotnita cu o turla mare, ornamentata ca si cele ale bisericii, a fost daramata pentru largirea strazii. Pictura a mai fost renovata in 1950. Reparatii capitale s-au efectuat dupa cutremurul din 1977, de catre preotul Bogdan Gheorghe, fiind sfintita la 14 octombrie 1985. In 1984-1986, odata cu activitatea de sistematizare din zona - in continuarea lucrarilor din Piata Unirii, biserica a fost ocolita, urmand sa se ridice blocuri in jurul sau, ori in alte variante sa se transleze.
Calea Calarasilor se largise in dreptul noii Hale a Unirii, lasand o perspectiva lunga spre biserica aflata atunci inca pe locul ei. Dar tocmai aceasta a deranjat puterea comunista! Desi s-au facut interventii multiple pentru pastrare, biserica a fost demolata in ziua de vineri, 19 iunie 1987, starnind oprobriul miilor de credinciosi ce asistau neputinciosi la distrugerea lacasului sfant, care au strigat pentru prima data "Jos ceausestii!". Un covor de lumanari s-a asternut peste ruine. Prin grija preotului paroh Ghe.Bogdan, icoana Sfintei Parascheva si tampla au fost duse la Manastirea Cernica, alte obiecte la Muzeul din comuna Herasti.
Pe locul bisericii se afla astazi blocul M108 din noua Strada Sfanta Vineri, la intersectia cu Bd.Corneliu Coposu (fosta zona a Caii Calarasilor), iar in spatiul verde din axul strazii s-a pus o cruce spre aducere aminte.
De dimensiuni mari in plan (30x15m), dar de inaltime redusa, avea o nava cu abside laterale circulare, putin evazate. Doua siruri de stalpi sustineau boltile. Totul era sub un singur acoperis, terminat spre fatada de vest cu un fronton. Turla - Pantocrator se ridica pe naos si un turn - clopotnita peste pronaos. Un mic pridvor deschis, cu fronton, cu o arcada sprijinita pe coloane germinate, preceda intrarea in biserica, ridicata pe un pachet de trepte. Fatadele aveau o cornisa ampla, subliniata de un sir de denticuli - ocnite puternic reliefate. Cupolele turlelor, pe plan octogonal erau acoperite cu tabla, purtand ornamentatii ce ii dadeau o nota aparte.
Astazi, dupa multe incercari, Biserica Sfanta Vineri a inceput sa prinda contur. Pe data de 23 martie 2008 Preafericitul Parinte Patriarh Daniel inconjurat de un sobor de preoti in frunte cu pr. Gheorghe Bogdan, parohul bisericii de odinioara si de azi, a pus piatra de temelie a sfantului lacas.
Lucrarile au inceput cu sperante mari de a fi finalizate curand. Biserica se construieste astazi tot pe fostele proprietati ale Herestilor si Nastureilor, asa cum a insistat staruitor preotul Gheorghe Bogdan. Numai o noua sfintire i-ar mangaia existenta si i-ar vindeca ranile trecutului.
La rezidirea noului lacas trudesc si preotii Lapte Vladimir si Murafa Vasile, fiind numiti special pentru aceasta.
